Uimitoarele cetati solare ale masagetilor

18.06.2014 14:39

Arkaim, cea mai misterioasa asezare antica, situata in regiunea  Celiabinsk, in sudul Uralilor, a fost descoperita in 1987, in timpul lucrarilor de adancire a vaii raului din apropiere, care urma sa fie inundata. Autoritatile locale doreau sa construiasca un rezervor imens de apa pentru irigarea campurilor aride. De atunci, istorici, arheologi si numerosi cercetatori au incercat sa inteleaga secretele acestei cetati circulare, mai ales pe cele legate de natia care a locuit aici in urma cu peste 4000 de ani, la cat a fost datata asezarea. Au ajuns la concluzia ca cetatea Arkaim era construita de masageti.

Astronomi, ca preotii de la Sarmisegetuza

Sapaturile au scos la iveala o structura bazata pe  cercuri concentrice, cu scop presupus ritualic, ca cele care fac parte din cultul Soarelui, descoperit peste tot in lume, de la Sarmisegetuza pana in Mexic. La prima datare, orasul Arkaim s-a dovedit a fi de-o varsta cu Egiptul si Babilonul. Gennadi Zdanovici, presedintele asociatiilor de arheologi care cerceteaza Uralii, a sustinut ca proiectul foarte costisitor pentru construirea bazinului de apa sa fie abandonat, importanta arheologica a asezarii fiind considerata inestimabila. De atunci, prin Arkaim s-au preumblat cohorte de cercetatori. S-a avansat ipoteza ca populatia care a intemeiat Arkaimul apartinea celei mai vechi civilizatii, cea ariana, care se intindea din Carpati pana in Urali. Vadim Cernobrovi este de parere ca Arkaim este tipic pentru cultura ariana, avand templu solar si observator astronomic de ”tip Stonehenge”, dar de dimensiunile celor de pe teritoriul geto-dacilor, in special de la Sarmisegetuza.

Cetati complexe cu functii multiple

Arkaim 1 300x225 Uimitoarele cetati solare ale masagetilor

"Du.Ra”, cetatile rotunde ale masagetilor, Ciorasmia, de pe Sanii Daria (stg) si Arkaim

Cetatea a fost construita pe un deal, un loc virgin, fara sa fi existat alta asezare inainte, dupa un model care, dupa parerea cercetatorilor rusi, imita sectiunea unui trunchi de copac, dar in planuri in trepte, fiecare cerc coborand o treapta fata de cel precedent. Intregul ansamblu  reprezinta un complex complicat, indeplinind si functie citadina si religioasa, fiind orientat dupa pozitia unor constelatii. Cetatea circulara contine 60 de cladiri, 25 in cercul interior si 35 in afara acestuia. Fiecare casa asigura tot confortul, cu spatii structurate in jurul unei vetre deschise, din care cauza acoperisul era boltit, cu orificiul de deschidere protejat, pentru evacuarea fumului, fara sa patrunda ploaia sau ninsoarea. Fiecare casa avea o anexa, o camara pentru pastrarea alimentelor. Apa era adusa printr-un sistem de conducte subterane foarte ingenios si util. Unele treceau prin apropierea vetrei, unde aveau si rolul de a regla tirajul focului, folosit, in opinia cercetatorilor, si la confectionarea unor bunuri de uz comun din cupru si bronz. Un alt sistem de conducte trecea pe sub camari, apa rece curgatoare avand rol de racire a incaperii. Piata centrala din Arkaim, de forma neregulata,  avea pe margini, din loc in loc, altare ritualice pentru foc, tipice pentru cultura solara. Cercetatorii au observat ca orasul era echipat cu un sistem antifurtuna care il proteja impotriva ploilor torentiale, apa scurgandu-se, prin canale, in vale, exact ca la cetatile dacice. Casele erau protejate pentru a nu se raspandi incendiile accidentale, materialele de constructie fiind impregnate cu o substanta ignifuga. Cu atat mai curios este modul in care locuitorii au parasit cetatea, incendiindu-o intentionat, dupa ce si-au strans strictul necesar, fara sa fi fost amenintati. Cercetatorii au ajuns la aceasta concluzie pentru ca nu exista ramasite umane si nici indicii ca ar fi avut loc vreo lupta in imprejurimi. Era vorba de o cetate durata pentru a asigura o sedere temporara, de un trib peregrin al masagetilor. Demn de amintit ca „dura”, cetate in limba masagetilor, este un cuvant sacru, format din verbul „a duce” si „Ra”- Soarele in cultura ariana. Du.Ra. – era cetatea circulara a celor care venerau Soarele.

Masagetii, rudele peregrine ale getilor

sarmisegetusa 300x212 Uimitoarele cetati solare ale masagetilor

Aparatul lui Uriel”, prototipul sanctuarelor rotunde ale dacilor, de la Sarmisegetuza

Istoricul Jean Deshayes, autorul lucrarii ”Civilizatiile vechiului Orient”, atribuie genul acesta de constructie circulara, total atipic pentru regiune, masagetilor, rudele strabune ale getilor, care au ajuns pana la Muntii Urali, in China si Tibet, pastrand de-a lungul timpului religia si simbolistica solara. Deshayes remarca ”organizarea de stup” a cetatilor circulare, care au influentat ulterior arta funerara a vechiului Orient. In ruinele cetatii solare Arkaim au fost descoperite sabii scurte cu lame curbate, ceramica ornamentata cu zig-zaguri, spirale si cruci cu raze, aceleasi simboluri ramanand si pe camasile din panza topita purtate de localnicii vaii Arkaim. Toate acestea se pastreaza si in cultura populara a romanilor.  Cercetatoarea Christine Sterne a efectuat multe studii asupra artefactelor si bucatilor de panza descoperite in mormintele masagete, reconstituind straiele acestei natii. Acestea faceau parte din portul daco-getilor, pastrat si astazi de taranii romani.

Adoratori ai Soarelui, iubitori de aur

Istoricul Burchard Brentjes, autorul vastei lucrari ”Civilizatia veche a Iranului”, descrie in termeni elogiosi pe acesti masageti, ”asezati pe fluviul Sar Daria si mai la est, principalii dusmani ai lui Cirus”. Dupa cum scria si istoricul grec Hekataios, care traia la curtea regelui Cirus, ”ei cinstesc ca zeu numai Soarele si animalul inchinat lui, calul, sunt razboinici de temut, pedestri si calare, sunt echipati cu platose, iar armele lor sunt spade, securi de lupta, de arama. Harnasamentele cailor le sunt impodobite cu aur, iar ei poarta in batalii centuri si fruntare de aur”. Una dintre cetatile masagetilor a fost descoperita de arheologul sovietic S.P. Tolstov, in 1940, la Sanii – Daria. Era tot o cetate circulara in varf de deal, inconjurata de un zid dublu de aparare, umplut cu pamant, dupa tipicul murului dacic. Nu departe de aceasta cetate s-au infruntat ostile lui Cirus, in 530 i.e.n., cu cele masagete conduse de regina Tomiris.

Monumentul circular de la Adamclisi

Bahnhof Portul Rucar 1 300x192 Uimitoarele cetati solare ale masagetilor

Portul din Rucar, de pe o vedere veche si straiele masagetilor, reconstituite de cercetatoarea Christine Sterne

Si marele comandant al antichitatii, Alexandru cel Mare, a poftit sa-i cucereasca pe masageti, dar a dat gres. Horezmul a ramas in afara cuceririlor lui, totusi, unul dintre printii  locali, Faramane, a vrut sa incheie cu Alexandru o alianta impotriva scitilor de la Marea Neagra. Conform istoricului expeditiilor lui Alexandru, Arian, Faramane venise cu 1550 de calareti si-i promitea ca, daca Alexandru va accepta alianta, va aduce si pe vecinii lui, colchii si amazoanele! Conform lui Brentjes, alianta lui Faramane a reusit sa-i alunge pe scitii din Ucraina si de mai departe. Poate ca aceasta mare batalie este consemnata pe monumentul circular de la Adamclisi, unde apar si amazoane prinse in lupta si despre care multi istorici sustin ca este mult mai vechi decat patrunderea lui Traian in Dacia. Istoricul Burchard Brentjes scrie despre un trib al dahilor (”dahii si dachii tot unii sunt”, ne spune Miron Costin in ”Letopisetul Tarii Moldovei”)  care se asezase la nord de lacul Aral si care tabara, la 250 i.e.n., sub conducerea lui Arsache si a lui Tiridates (de la Tiras = Nistru), in nord-estul Iranului. Cetatea lor circulara se numea ”Koi – Kirlan”, tradusa in mod ciudat de catre istoricii uzbeci ca ”Cetatea Berbecului mort”!!. Cirlanul e berbec, intradevar, dar de ce-ar insemna ”koi” – mort? Si de ce-ar fi ridicat dacii lui Arsache, sau poate Ursache, o cetate in cinstea berbecului mort ? Ni se pare mai corecta traducerea ”Cetatea carlanului coios” ! Fara suparare, ca e cuvant stravechi cu conotatii de mandrie, virilitate!

Sanctuare solare si la Staraia Riazan

Arkaim nu este singura asezare circulara aflata pe teritoriul Rusiei. In urma cu cativa ani, arheologul Ilia Ahmedov a descoperit, langa Staraia Riazan, o cetate avand o constructie considerata de ”tip Stonehenge”, numai ca avea dimesiuni mai mici si era din lemn, ca cea de la Sarmisegetuza, din Muntii Sureanu. Sanctuarul circular este situat pe culmea cea mai inalta, la jonctiunea raurilor Oka si Pronia, o arie bogata arheologic, incepand cu paleoliticul. Echipa a constatat ca sactuarul are 7 metri in diametru si este format din coloane din lemn de jumatate de metru grosime, la distante egale una de alta. In centru, se afla o alta constructie rectangulara si un pilon. Alte doua gauri de piloni au fost descoperite in partea de est si sud a sanctuarului. Pilonii cercului formeaza o poarta prin care se vede cum apune soarele vara. Pilonul din afara cercului puncteaza rasaritul. Bucati de ceramica cu simboluri identice cu cele de la Sarmisegetuza, in zig-zag, asemeni unor raze solare si altele serpuite ca valurile unei ape au fost descoperite langa sanctuar. Vasele proveneau din epoca bronzului si aveau un scop ritualic. In preajma sanctuarului nu a fost descoperita nicio asezare. Nici nu era bine pentru sanatatea omului sa existe o asezare la confluenta a doua rauri, iar preotii din vechime stiau acest lucru.

Aparatele astronomice carpato-dunarene

Numai masagetii si dacii lui Arsache ridicau cetati si sanctuare circulare prin stepele Asiei. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford, publica, in anul 1993, la Barnes & Noble Books, New York, ”The History of Civilization”. El situa leaganul arienilor in timpul primei lor aparitii in spatiul carpato-dunarean. Constructiile circulare, tipice acetei culturi ariene primordiale, era derivate din ”aparatele lui Uriel” si aveau rol astronomic, astrologic si agronomic. In „Cartea astrilor ceresti”, Enoh, patriarhul antediluvian, este invatat de uriasul inger Uriel cum sa construiasca un „aparat ceresc”, pe care sa-l lase pamantenilor. Reconstruit dupa instructiunile lui Uriel de catre cercetatorii britanici Christopher Knight si Robert Lomas, acesta a iesit exact de forma si dimensiunea sanctuarului rotund de la Sarmisegetuza. Si atunci nici nu ne mai mira de ce, oriunde se gasesc astfel de constructii si sanctuare, in jur sunt denumiri stravechi ce amintesc de uriasul Uriel: Urali la rusi, Uroiul, la noi, cu mituri despre uriasi. Ca o regula, toate aceste ”aparate” sunt bazate pe o anumita zi din solstitiile de vara si iarna, cand razele soarelui cad pe o anumita parte a sanctuarului. Toate au o cale procesionala pavata cu placi de granit care duce la un templu, din care soarele poate fi vazut, prin ferestre si portaluri, in toate ipostazele sale. Acelasi model sacru il aveau si preotii daci, care construiau “aparatul solar” din lemn si granit peste tot.



Comentati si cititi aici: https://www.enational.ro/dezvaluiri/romania-mea/uimitoarele-cetati-solare-ale-masagetilor-52515.html/#ixzz34zRRYUdC